duminică, 16 martie 2008

cal

4 comentarii:

Siroco spunea...

"Mă-ntorc în mijlocul naturii ca un cal
şi lepăd de pe mine călăreţul mort
şi şaua plină de umbră veche de la sânge
o scutur în pământ.

Mă rog de codri şi cu precădere de stejar
ca să mă încalece pe mine, calul lui.
-Eşti de pământ, mă roibule, m-a întrebat
-Sunt de pământ, mă arbore, i-am zis."
(Nichita Stanescu-Acasa)

Siroco spunea...

asa frumoasa poezie, atata de frumoasa...

Caramea spunea...

apropo de cai... eram intr-un autocar in excursie si era cald.. ne uitam pe geam si deodata am vazut un cal pe o pajiste si i-am zis prietenei mele: "uite un cal"
la care ea: "si mie".. credea ca i-am zis ca imi e cald:D mereu imi amintesc de asta cand vad cai

Pan spunea...

Si eu sunt cam tare de urechi...asa ca inteleg perfect.